Adrian Berinde: Marele câştig este apropierea mea de Divinitate şi înţelegerea ei

Este pictor, poet, muzician şi de curâd a trecut printr-un transplant de ficat. Adrian Berinde pune preţ pe melancolie, o dezgoapă din glod, o lustruieşte până ce frumuseţea şi bucuria ei prind aripi. Atunci o dăruieşte oricui este destul de receptiv pentru a-i preţui valoarea.

Absolvent al Şcolii de Arte Plastice din Cluj, în 1982 îşi ia lumea-n cap şi se stabileste la Moudon, în Elveţia. Va lucra ca pictor liber profesionist, iar până în 1994 va vernisa mai multe expoziţii personale la Lausanne sau Fribourg. După '90 se întoarce în ţară şi prin cele cinci abume deja lansate se poate zice că a reuşit să îmbogăţească peisajul muzical autohton, iar artistul nu are de gând să se oprească aici.

Adevărul: S-a spus despre tine că reprezinţi artistul paradox. Eşti cunoscut şi în acelaşi timp necunoscut de public. Eşti iubit de cei care au apucat să te cunoască, îndrăgit involuntar de cei care au apucat să te asculte, dar nu ştiau cine cântă, şi apreciat de critică pentru calitatea pe care o promovezi în muzica ta. Este o nevoie de o anume înălţime a vibraţiei pentru ca muzica ta sa ajungă la destinaţie sau pur şi simplu ţi-ai făcut un obicei de a bucura din umbră?



Restul stirii