duminică, noiembrie 28

Duminica Alexandru Andries

Prietenii îi spun "Alexe"  
Studiile şi le-a făcut acolo unde a şi rămas - Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" (absolvit în 1980)
  Conferenţiar Doctor la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu"
Debut: solistic în 1974 - Club A, scenic în 1979  
Are la activ peste 3100 concerte pînă în 2002  
Desenează mult, vedeţi şi în site 
Necăsătorit deci nedivorţat şi fără copii 
Sîsîit într-un mod şarmant. 
ngrozitor de prolific. 
Hai să-l lăsăm şi pe el să ne spună cîteva cuvinte (cartea Aşteptînd-o pe Maria, 1991, Pro Art & Architecture):
"M-am născut în Braşov pe vremea cînd oraşul se numea Stalin, iar data exactă, în caz că vă interesează, este 13 octombrie 1954. Bineînţeles că dacă aţi fi vorbit acum 30 de ani cu oricine mă cunoştea, inclusiv mama, tata, sora, bunica, bunicul, mătuşa, tanti Lica, unchiul Mitică, străbunica şi prietenele ei din vecini, n-aţi fi putut bănui că aveam să devin o persoană cunoscută, cineva bun să dea interviuri, să apară la televizor (rar, aşa-i, dar totuşi!), să-şi dea cu părerea de una, de alta. Aţi fi aflat în schimb că sînt mofturos, că le mănînc sufletul cu încăpăţînarea mea absolut inexplicabilă (..."la noi în familie, nimeni"...), că doar cu cleştele scoţi vorbele din gura mea, şi doar noaptea las din mînă creionul ăla nenorocit cu care-am zmîngălit oricum tot ce se putea zmîngăli prin casă, ba chiar şi prin vecini... Ce bine că acum 30 de ani nu se interesa nimeni de mine, nu-i aşa ? Ştiu, o să vreţi acum să ştiţi cum s-a întîmplat, cum se întîmplă în continuare, cine m-a ajutat, cît m-a costat, de ce aşa, de ce nu altfel, dacă chiar nu am telefon sau... (Nicu Alifantis: "Ai telefon, las' c-aflăm noi numărul, pîn' la urmă"...Eu: "Zău, n-am." Nicu: "Ar fi mai bine să ai. Abia dacă n-ai, e de-a dreptul dubios"...) Dar asta nu-i o carte de interviuri, păreri si gusturi, preferinţe sau dezvăluiri senzaţionale (..."păi dacă n-ar fi fost ceva, avea el faţă să cînte ce-a cîntat, ani de zile ?... Că doar n-o fi nebun !"...), asta e pur şi simplu o culegere de texte de cîntece ca, dacă aveţi vreodată chef să fredonaţi "La Rovine" sau mai ştiu eu ce altă melodie, să puteţi avea cuvintele în faţa ochilor (de cîte ori n-aş fi avut eu nevoie de cartea asta, la concertele în care, fără să mi se fi suflat din sală, n-aş mai fi putut continua propriile mele cîntece !!! ..."auzi, şi chiar scrii tu şi cuvintele, şi melodia, să se şi potrivească ?!?"...) Asta-i tot, zău că da. Dacă vă place, e-n regulă. Dacă nu vă place ... ştiu şi eu ? Încercaţi şi mîine, cine ştie..."

Culese de pe site ul personal.
     

Etichete:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

Linkuri de întoarcere către această postare:

Creați un link

<< Pagina de pornire